Te aştept neica de-o lună

Standard

Song by ČAČI VORBA or “true speech” (how Gypsies describe their own music), a Polish-Ukrainian band specialised in the impulsive mixture of Gypsy, Carpathian and Balkan music.

Te aştept neica de-o lună

Ioane Ioane
Gurița mă doare,
Tot strigând Ioane,
Ioane nu răspune,
Că n-are de unde!

Ionel al meu,
Legănel dintâi
La o stea pornit,
Și n-a mai venit, și n-a mai venit

Ioane, Ioane,
Via ta arată
Via ta sapată
Ramasa neculeasă

Și vin grăurași
De rup ciorchinași
Rămân butuci goi
Bătuți de vânt și ploi

Te aştept neica de-o lună,
de-o lună şâ săptămână
Dar nu te găsesc de loc, mă
Inimioara mi-arde foc, mă

Nu ţi-a fost neicuţa milă,
Că eu eram o copilă
Vino neică nu mai sta, mă
De mă arde dragostea, mă

Ioane Ioane
Gurița mă doare,
Tot strigând Ioane,
Ioane nu răspune,
Că n-are de unde!

Vineri dimineață
Pe rouă, pe ceață
Plimbă, mi se plimbă
O maică batrână
Cu doi dinți în gură

Mergea și plângea,
Pe cine vedea,
Pe cine întâlnea,
Tot îl întreba:

Nu cumva ați văzut,
Pe aici vreun voinic
Cu obraji de floare,
Ochii de cicoare

Şi vino neicuţă iară,
pe unde-am fost asta vară
Vino neică lângă mine,
să trăim amândoi bine,
Să se mire lumea toată,
Îm e dragostea curată

Translation:

Ioane, Ioane!
My little mouth aches,
I keep shouting “Ioane”
Ioane doesn’t answer,
Because he can’t!

My Ionel,
The first little swing,
Followed a star
And never came back.

Ioane, Ioane,
Your plowed vineyard,
Your digged vineyard,
Remained unharvested.

So come little cicadas
And break the grape bunches,
The vines remain empty,
Beaten by rain and wind.

I’ve been waiting for you, my love, for a month
For a month and a week
But you’re not appearing at all
My little heart is burning

You didn’t have mercy
And I was still a child then
Come, my beloved one, don’t delay
‘Cause love is burning me

Ioane, Ioane!
My little mouth aches,
I keep shouting “Ioane”
Ioane doesn’t answer,
Because he can’t!

Friday morning,
On fog, on mist,
Walks, oh walks
An old mother
With two teeth in her mouth.

She walked and cried,
Whoever she saw,
Whoever she met,
She kept on asking:

Did you happen to see
Around here a young boy,
His cheeks are made of flowers,
His eyed are made of chicory.

Come again, my love,
To where we’ve been that summer,
Come to me, my beloved one,
So we can happily live together.
Let all the people admire
Our pure love.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s